Incep prin a enunta direct si fara nicio introducere ca prestatia reprezentantilor politici moldoveni invitati la dezbaterea despre viitorul european al Republicii Moldova a fost una slaba. Fara a fi rautacios, ci doar din dorinta de a fi cat mai exact in ceea ce priveste impresia mea de final, as mentiona ca a fost un soi de succes comparabil cu cel al ‘fabulospiritului’ care se dadea odinioara drept solutie–miracol la relansarea imaginii Romaniei.
Invitatii moldoveni – independenti (precum primarul Chisinaului) sau reprezentanti ai diverselor partide de opozitie – nu au stiut sa profite de ocazia oferita. Tot ce am aflat de la ei au fost doar ‘rautatile’ lui Voronin si ale formatiunii acestuia. Bun, putea fi un inceput, insa prezentarea lor a vizat, aproape exclusiv, acest aspect. La final, asadar dupa cateva ore de prezentari, cineva din sala nu intelesese un aspect de baza, si anume daca conflictul din Moldova e unul etnic sau ideologic…
M-as fi asteptat ca reprezentatii opozitiei sa prezinte puncte de vedere asupra unor politici si realitati actuale, insotite de solutii propuse. Nu au reusit sa arate cum s-ar putea ei constitui intr-o alternativa, pur si simplu pentru ca nu au propus viziuni proprii (crezand probabil ca acestea sunt deja cunoscute de catre cei de fata, lucru evident fals asa cum a rezultat din intrebarile puse…)
Lipsa de coordonare intre speakerii din tabara Moldovei in privinta a ceea ce ar fi trebuit sa fie in final un mesaj unic si coerent adresat (si) grupului ALDE din PE, nu a fost acoperit decat (pe alocuri) de unele date si statistici interesante, insa un pic prea rupte (ca format, expunere si moment al interventei) de celelalte prezentari.
Cateva luari de cuvant din partea europarlamentarilor romani (socialisti si liberali) au punctat aspecte interesante si esentiale in acest an pre-electoral. Ar fi fost foarte bine daca si politicienii moldovenii si-ar fi incheiat macar interventia cu un mesaj clar si care sa sublinieze cu tarie aspectele ridicate de partenerii lor de la V de Prut (de ex. misiunile UE de observare a alegerilor sau prezenta acestora in perioada pre-electorala ramasa pana la scrutin)
Au fost, desigur, si aspecte interesante ridicate de moldoveni, insa a lipsit un lucru esential – MESAJUL. Ceea ce s-a intamplat e doar ca Voronin a fost … pârât la usa Europei si atat.
Finalul ? Un domn, vice-presedinte al Comitetului de Cooperare UE-Moldova, a incheiat dezbaterea si a prezentat concluziile asa cum le intelegea dumnealui din prisma celor auzite si a experientei proprii. Ce a spus ? In mare, s-a aratat rezervat privind prezentarile politicienilor moldoveni, simtind nevoia sa precizeze ca ‘in democratie se asculta toate parerile’ si, cum o parte lipseste (adica Voronin si ai sai), totul trebuie relativizat. De parca oamenii aceia nu erau acolo la invitatia grupului ALDE din care si stimatul domn facea parte. Si de parca, in aceasta calitate, ei (opozitia) nu ar fi fost indreptatiti sa prezinte propriile opinii fara a se simti vinovati ca ceilalti nu sunt prezenti. Totodata, domnia sa a tinut sa precizeze ca unii vorbesc romaneste, altii moldoveneste si – iarasi – trebuie ascultate toate partile… Am mai inteles tot de la acest domn ca, intr-adevar, Moldova face pasi spre UE cu greu, insa unele progrese au fost facute si acest lucru trebuie laudat (am citat din memorie). Ah, si inca un aspect mentionat en passant de stimabilul domn, anume ca delegatia parlamentara nu are intrare la dl Presedinte Voronin, atunci cand se deplaseaza la Chisinau. Acest privilegiu apartine exclusiv presedintei comitetului ‘poate pentru ca e femeie, poate pentru ca e socialista, nu se stie…’ (am citat din memorie).
Concluzie : moldovenii au fost un pic prea patimasi in expunerea ‘durerilor’ proprii (si numai a lor) si foarte dezorganizati. Iar dupa primirea lectiei-concluzie de la domnul vice-presedinte de Comitet, ar fi putut macar sa aplaude mai putin…
